dupa ore de orbecait prin oras aiurea, nestiind incotro mergem, pe la 3 dimineata am dat peste minune. a meritat toata oboseala, mai ales ca, pentru a ne repune pe picioare ca sa fim in stare sa ne intoarcem la hotel, am mancat una dintre cele mai mari inghetate pe care le-am vazut vreodata. era ora 3 dimineata, in februarie, nimic mai demn de aduceri aminte... si mai racoritor, as putea spune ;)am aruncat si noi banuti in fantana, potrivit traditiei... lei, nu euro, ca sa le tragem teapa romanilor care se ocupa cu sustragerea obiectelor aducatoare de noroc cu magnetul. acuma sper ca cine se ocupa cu indeplinirea dorintelor nu tine cont de moneda in care iti exprimi doleantele... de s-o fi indeplinit sau nu, habar n-am, pentru ca am uitat, evident, ce mi-am dorit :)))
